Dar, de fapt, am putea spune ca sunt, pana la urma, mai simple decat se credea – veti vedea. Conform unui studiu realizat pe soareci, treaba sta asa: daca esti un soarece grasan, atunci reducerea numarului de calorii inghitite zilnic te-ar putea ajuta traiesti mai mult – dar nu mai mult decat ti-e dat, ci mai mult decat ai trai daca ai continua sa te indopi si sa te ingrasi. Specialisti din doua universitati americane – de la University of Southern California’s School of Pharmacy si University of North Texas Health Science Center –au comparat doua linii genetice de soareci – una dintre ele predispusa la ingrasare, alta “normala” – luand in calcul greutatea si aportul caloric pentru toate rozatoarele implicate. Pentru soareci “zvelti” – si, au presupus cercetatorii, pentru oamenii zvelti –, strategia anti-imbatranire bazata pe restrictia calorica poate fi nu numai inutila, ci si periculoasa. Cercetatorii au amintit ca exista oameni zvelti si sanatosi care luand de buna acesta indicatie, la moda in ultimii ani, au ajuns sa arate ca niste schelete.
Restrictia s-a dovedit utila doar in cazul soarecilor obezi. Soarecii zvelti nu au trait mai mult in urma reducerii ratiei calorice; pusi la restrictie calorica la varste mai inaintate, acestia au trait mai putin decat cei hraniti normal. Pentru soriceii grasi, s-a dovedit mai benefica reducerea numarului de calorii din hrana decat arderea caloriilor prin exercitiu fizic. Aplicand concluzia la oamenii, e mai bine sa sarim peste un dublu cheeseburger, decat sa-l mancam si sa incercam apoi sa-l “ardem” tragand de fiare ore in sir: exercitiul fizic in exces duce la suprasolicitarea articulatiilor si a aparatului cardiovascular. Cercetatorii au lansat un avertisment destinat oamenilor cu greutate normala, dar care dintr-o data (pe la 50-60 de ani) devin obsedati de prelungirea vietii si isi reduc drastic ratia de hrana. Lucrurile sunt, deci, simple: problema e sa nu inghiti mai multe calorii decat poti arde. Simplu ca buna ziua. Cu alte cuvinte, echilibrul este cheia.